miercuri, 6 octombrie 2010
CERBUL
Traiau demult intr-o padure
Un mos batrân cu baba lui
Traiau saraci ca vai de dânsii |
În adâncimea codrului. | *2
Si mosul nu-si dorea nimica
El doara moartea o astepta
Dar baba lui a vrut sa aiba |
Un suflet tânar lânga ea. | *2
Si soarta se-ndura de dansii
Si un pui de cerb le darui
Un pui de cerb cu stea în frunte |
Gonit din codrii si ranit. | *2
Si mosu-l saruta pe frunte
Si baba-l îngriji si ea
L-au îngrijit cu multa mila |
Si ranile i-au vindecat. | *2
Dar într-o zi trecu pe-acolo
Feciorul unui împarat
Trecu cu oastea si alaiul |
Si cu ogarii la vânat. | *2
Da-mi mie cerbul, mai mosnege
Si-ti dau pe el tot ce-ti doresti
Îti dau si bani îti dau si cinste |
Si ostirile împaratesti. | *2
Nu vreau nici bani,nu vreau nici cinste
Sunt prea batran sa le primesc
Dar daca cerbul vrea sa vina |
Eu tie azi ti-l daruiesc. | *2
Dar ce sa vezi minune mare
Întreaga curte ce vazu
Cum cerbul nostru da din coarne |
De parc-ar spune "nu vreau, nu". | *2
"Nu vreau sa merg la curtea voastra
Nu vreau sa merg la împarat
Voi m-ati ranit la vânatoare |
Ei ranile mi-au vindecat." | *2
Mai trebuie sa ai un suflet
Un suflet bun si iubitor
Ca sa poti fi iubit de oameni |
Si de podoaba codrilor. | *2
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu